În perioada 22 iulie – 9 august 2022, ne-am întors pe cea de-a patra insulă ca mărime din lume. În 2019, am fost în Antsiranana, în nord-vestul țării. De data aceasta am avut două destinații: Antananarivo, capitala, și Toamasina, al doilea oraș ca mărime al țării, situat pe coasta de est. Prima noastră neplăcere a fost că la sosire, a trebuit să așteptăm mai mult de două ore pentru bagajele noastre. Dar uf, au ajuns și ele!
Mai întâi ne-am întâlnit cu copiii din biserica lui Lolona și Ranja. Cântecele lor de laudă ne-au umplut inimile. După ce am discutat cu profesori și părinți despre importanța primirii copiilor cu dizabilități în școli, am pornit spre Tamatave.
Timp de șase ore, am trecut pe lângă copii foarte mici, desculți, care cerșeau câteva monede pentru că puseseră pietre pe drum, pentru a încerca să astupe numeroasele găuri. A doua neplăcere a fost că, șoferul nostru conducea de parcă ar fi participat la o cursă de mașini, iar Francine era foarte indispusă. Din fericire, peisajele erau magnifice, câmpuri de orez, canoe pentru extragerea nisipului din râuri, vegetație frumoasă.
În Toamasina, ne-am întâlnit din nou cu delegații din cele șapte regiuni în care Domnul ne-a condus cu Hanta și Roger Rakotoarijao timp de peste douăzeci de ani. Ce emoție a fost să ne reîntâlnim; chiar și Mama Marie – în vârstă de 80 de ani – venise de la Majenga, de pe coasta de vest. Ce slujitoare al lui Dumnezeu!
În acest an, Floriane și Nasser ne-au însoțit și am reușit să cântăm și să proclamăm Cuvântul lui Dumnezeu în cluburi, în aer liber și în biserici.
Oh, am uitat! Ne-am plimbat prin mijlocul unui parc de distracții de lângă plajă. Roata mare se învârtea datorită unor tineri foarte atletici care se urcau pe ea. Nu era nevoie de electricitate…
La revedere copii, la revedere dragă micuțule lemurian! Veloma !
